Pe scurt

Închirierea unei locuințe în România e reglementată de Codul civil (art. 1777-1835): contractul poate fi și sub semnătură privată (nu e obligatoriu la notar), garanția uzuală e de 1-2 chirii și trebuie returnată la finalul contractului dacă nu există pagube sau restanțe, proprietarul NU are voie să intre în locuință fără acordul chiriașului, iar reparațiile mari (centrală, instalații, structură) cad în sarcina lui — chiriașul răspunde doar de întreținerea curentă și micile reparații de uzură. Chiria „la negru" te lasă fără dovada plăților și fără protecție reală; contractul înregistrat la ANAF de proprietar nu te costă nimic pe tine ca chiriaș.

De ce exact acum

Sfârșitul lui august și septembrie sunt vârful pieței de închirieri: zeci de mii de studenți și tineri angajați caută locuință în București, Cluj, Iași, Timișoara sau Brașov, iar graba și concurența pe apartamente bune duc la semnături puse pe contracte necitite. Tot acum apar și țepele clasice: „avansul de rezervare" plătit pentru un apartament care nu există, proprietari falși cu chei copiate, garanții care „se pierd" în aprilie.

Regula de aur înainte de orice plată: nu dai niciun leu înainte să vezi locuința pe interior, să verifici identitatea proprietarului și, ideal, actul de proprietate sau extrasul de carte funciară.

Ce trebuie să conțină contractul (și ce verifici înainte să semnezi)

Contractul de închiriere valabil se încheie în scris și trebuie să cuprindă minimum:

  • părțile, cu datele de identificare — verifică dacă cel care semnează e chiar proprietarul (nume identic cu actul de proprietate) sau are împuternicire;
  • descrierea locuinței și inventarul bunurilor (electrocasnice, mobilier, starea lor — ideal cu poze anexate, datate);
  • chiria, moneda, data plății și modul de plată — insistă pe plata prin transfer bancar: extrasul de cont e dovada ta;
  • cuantumul garanției și condițiile de restituire;
  • durata și condițiile de reziliere/denunțare (termenul de preaviz);
  • cine plătește utilitățile și cum se face regularizarea.

Semnal de alarmă: clauze de tipul „proprietarul poate rezilia oricând, fără preaviz", „garanția nu se restituie în nicio situație" sau „proprietarul poate vizita locuința oricând". Astfel de clauze abuzive nu te lipsesc automat de drepturile din lege, dar cel mai simplu e să nu semnezi un contract care le conține.

Garanția: cât, pentru ce și cum o recuperezi

Practica pieței e o garanție de 1-2 chirii lunare. Ea acoperă exclusiv pagubele produse de chiriaș peste uzura normală și eventualele restanțe la chirie sau utilități — nu e o „taxă de intrare" și nu rămâne implicit la proprietar.

Ca să o recuperezi fără discuții:

  1. La intrare: proces-verbal de predare-primire cu poze/video datate ale fiecărei camere, citirile contoarelor și lista defectelor existente;
  2. Pe parcurs: anunță în scris (mesaj, e-mail) orice defecțiune apărută — dovedești că nu ai ascuns-o;
  3. La plecare: predă locuința curată, cu proces-verbal de ieșire și citirile finale.

Uzura normală (parchet mătuit de folosire, mici urme pe pereți după un an de locuit, garnituri obosite) NU se reține din garanție. Gaura din ușă și mobila arsă cu țigara, da.

Ce nu are voie proprietarul

  • Să intre în locuință fără acordul tău. Pe durata contractului, tu ai folosința exclusivă a locuinței. Vizitele se anunță și se programează; „am și eu cheie, treceam prin zonă" nu e temei legal, iar pătrunderea fără drept poate constitui infracțiune (violare de domiciliu, art. 224 Cod penal).
  • Să mărească chiria oricând. Chiria e cea din contract, pe toată durata lui; se poate modifica doar prin acordul ambelor părți (act adițional) sau dacă contractul prevede expres un mecanism de ajustare.
  • Să te evacueze pe loc. Chiar și la neplata chiriei, evacuarea presupune notificare și, în lipsa unui contract cu clauze executorii sau titlu executoriu, o procedură în instanță — nu schimbatul yalei peste weekend.
  • Să-ți rețină lucrurile. Bunurile tale personale rămân ale tale, indiferent de dispute.

Ce obligații ai tu, ca chiriaș

Corectitudinea merge în ambele sensuri: plătești chiria la termen, folosești locuința ca un bun proprietar, suporți micile reparații de întreținere curentă (becuri, garnituri, curățarea sifonului), nu faci modificări fără acord, nu subînchiriezi fără permisiune și anunți prompt defecțiunile serioase. Reparațiile importante — centrala, instalația electrică, acoperișul, electrocasnicele care cedează din uzură normală — sunt ale proprietarului.

Contract la ANAF: ce înseamnă pentru tine

Înregistrarea contractului la ANAF e obligația fiscală a proprietarului, nu a ta, și nu îți creează niciun cost. Pentru tine e un avantaj: contractul înregistrat are dată certă și, în anumite condiții, putere executorie — protecție reală în caz de conflict. Dacă proprietarul insistă pe „fără contract, că nu vreau la ANAF", ai aflat tot ce trebuie despre cum vor decurge discuțiile despre garanție în iunie.

Întrebări frecvente

Pot rezilia contractul înainte de termen dacă renunț la facultate sau mă mut?

Da, dacă contractul prevede denunțarea unilaterală cu preaviz (uzual 30-60 de zile). Notifică în scris și respectă termenul; altfel, poți datora chiria pe perioada de preaviz.

Proprietarul vrea garanție de 3 chirii plus prima lună. E legal?

Legea nu plafonează garanția, deci teoretic da — dar 3 chirii e peste practica pieței și un semnal să negociezi sau să cauți în altă parte, mai ales dacă restituirea e formulată vag.

Locuiesc cu colegi. Semnăm toți contractul?

Ideal, da — toți colegii pe contract, cu răspundere clară. Dacă doar unul semnează, doar el are drepturi față de proprietar, iar ceilalți depind de el.

Mi se poate opri garanția pentru „zugrăveală generală"?

Nu, dacă pereții prezintă doar uzură normală după locuire obișnuită. Zugrăveala periodică e întreținerea proprietarului. Se reține doar contravaloarea pagubelor reale, dovedite, produse de tine.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consilier juridic.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Raluca Dobre

Raluca este expertă în administrație publică și comunicare instituțională, cu o experiență de peste 15 ani în relația cu autoritățile locale și centrale. A lucrat direct cu instituții precum ANAF, Primăria Capitalei și ONRC, ceea ce o ajută să transforme birocrația românească într-un proces clar, logic și suportabil pentru cititori. Ghidurile ei sunt practice, documentate și mereu la zi.