Pe scurt

De la transpunerea Directivei europene Omnibus în legislația românească (OUG nr. 58/2022, care a modificat OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață), orice anunț de reducere de preț trebuie să indice prețul anterior, definit ca cel mai mic preț practicat de acel comerciant pentru același produs în ultimele 30 de zile dinaintea reducerii. „Prețul tăiat" nu mai poate fi, legal, un preț umflat cu o săptămână înainte. Comercianții care încalcă regula riscă amenzi contravenționale din partea ANPC, iar practica de a crește prețul înainte de a-l „reduce" poate fi sancționată și ca practică comercială înșelătoare conform Legii nr. 363/2007. Caumpărător: fă-ți capturi de ecran, verifică istoricul de preț în aplicații de monitorizare și reclamă la ANPC online, cu dovezi.

Noiembrie este luna cu cele mai multe anunțuri de reduceri din an — și, statistic, luna cu cele mai multe sesizări legate de prețuri. Diferența dintre o reducere reală și una cosmetică este, din 2022 încoace, o chestiune de lege, nu de interpretare.

Regula celor 30 de zile, explicată simplu

OG nr. 99/2000, în forma modificată prin OUG nr. 58/2022, prevede că la orice reducere de preț anunțată, comerciantul indică prețul anterior — adică cel mai mic preț pe care l-a practicat pentru produsul respectiv în perioada de cel puțin 30 de zile înainte de aplicarea reducerii.

Concret: dacă un televizor a costat 2.000 de lei în octombrie, a fost urcat la 2.600 de lei pe 1 noiembrie, iar de Black Friday e afișat „redus de la 2.600 la 2.100 de lei", anunțul încalcă legea. Prețul de referință corect era 2.000 de lei — iar „reducerea" reală e, de fapt, o scumpire.

Există câteva nuanțe prevăzute de lege:

• la reducerile progresive (procent care crește succesiv în aceeași campanie), prețul anterior rămâne cel de dinaintea primei reduceri;
• pentru produsele perisabile cu durată scurtă de valabilitate, regula celor 30 de zile nu se aplică identic;
• regula vizează anunțurile de reducere (procent, preț tăiat, „înainte/acum"); simpla afișare a unui preț nou, fără comparație, nu intră sub această obligație.

Scumpirea dinainte de reducere: practică înșelătoare

Dincolo de regula de afișare, Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților interzice practicile comerciale înșelătoare — inclusiv prezentarea unui avantaj de preț care nu există în realitate. O „reducere" calculată la un preț artificial umflat poate fi încadrată aici, cu sancțiuni distincte. Tot înșelătoare pot fi și afirmațiile de tip „doar azi" sau „ultimele 3 bucăți" atunci când sunt false — presiunea artificială de timp este expres vizată de legislație.

Pentru magazinele online mai există o obligație adesea ignorată: dacă afișează recenzii, trebuie să informeze dacă și cum verifică faptul că recenziile provin de la consumatori care chiar au cumpărat produsul.

Cum verifici singur un preț „tăiat"

1. Istoricul de preț. Pentru magazinele mari există instrumente independente de monitorizare a prețurilor care arată evoluția pe luni întregi. Un vârf brusc de preț în ultimele săptămâni, urmat de „reducerea" de Black Friday, e semnalul clasic.
2. Captură de ecran înainte și în timpul campaniei. Dacă urmărești un produs de ceva vreme, pozează pagina cu preț și dată vizibile — e proba perfectă pentru o reclamație.
3. Compară între magazine. O „reducere de 40%" care duce prețul la nivelul standard al concurenței spune tot ce trebuie despre prețul de referință.
4. Citește prețul pe unitate de măsură la produsele alimentare și de îngrijire — pachetele „promoționale" micșorate sunt o altă formă de iluzie de preț.

Cum reclami la ANPC, pas cu pas

Dacă ai dovezi că un comerciant afișează reduceri raportate la prețuri umflate:

1. Adună probele: capturi de ecran cu prețul înainte și după, link-ul produsului, datele calendaristice, eventual istoricul de preț dintr-un instrument de monitorizare.
2. Depune reclamația online pe site-ul ANPC (anpc.ro), la secțiunea de sesizări, sau prin aplicația dedicată; identifică exact comerciantul (denumire, CUI dacă îl ai — e obligatoriu afișat pe site).
3. Descrie faptic, fără aprecieri generale: produsul, prețurile observate, datele, de ce consideri că prețul de referință încalcă regula celor 30 de zile.
4. Păstrează dovada depunerii. ANPC are obligația de a răspunde sesizării; în campaniile de Black Friday autoritatea derulează, de regulă, și controale tematice.

Reclamația la ANPC sancționează comerciantul, dar nu îți returnează automat bani. Dacă ai cumpărat online un produs la o „reducere" care s-a dovedit falsă, ai separat dreptul de retragere în 14 zile din contractele la distanță (OUG nr. 34/2014) — îl exerciți fără să motivezi.

Întrebări frecvente

Regula celor 30 de zile se aplică și reducerilor „de membru" sau cu cod promoțional?

Ofertele personalizate (cupoane individuale, prețuri de fidelitate) au un regim mai nuanțat — regula vizează în primul rând anunțurile publice de reducere. Dacă însă „oferta de membru" e afișată public tuturor, comparația de preț trebuie să respecte aceleași principii.

Ce amenzi riscă efectiv comercianții?

OG nr. 99/2000 și Legea nr. 363/2007 prevăd amenzi contravenționale care pot ajunge, în funcție de încadrare și de cifra de afaceri, la zeci de mii de lei, iar pentru practici înșelătoare sancțiunile pot fi semnificativ mai mari. Cuantumurile exacte se actualizează legislativ — relevant pentru tine e că sesizările documentate chiar declanșează controale.

Magazinul poate invoca „eroare de afișare"?

Erorile se pot întâmpla, dar comerciantul rămâne responsabil pentru corectitudinea informării. O „eroare" repetată, sistematică, în aceeași direcție, nu mai e eroare — e exact ce sancționează legislația.

Articol informativ, nu constituie consultanță juridică. Legislația menționată este cea în vigoare la data publicării; pentru situații concrete, consultă un avocat sau ANPC.