Pe scurt

Dacă vinzi constant produse făcute de tine — chiar și „doar în decembrie, la târg" — desfășori o activitate economică cu caracter de continuitate, care cere o formă juridică: PFA, întreprindere individuală (II) sau SRL, înregistrată la Registrul Comerțului. Vânzarea ocazională a unor bunuri personale nu e activitate economică, dar producerea de obiecte special pentru vânzare, an de an, da. Majoritatea organizatorilor de târguri nici nu îți mai închiriază căsuța fără CUI și certificat de înregistrare. La vânzarea către public ai, de regulă, nevoie și de aparat de marcat fiscal (casă de marcat), iar produsele alimentare și cosmeticele handmade au reguli suplimentare (înregistrare sanitar-veterinară la DSVSA, respectiv notificare pentru cosmetice). Atestatul de producător funcționează doar pentru produse agricole proprii, nu pentru handmade.

Noiembrie e luna în care organizatorii târgurilor de Crăciun își selectează comercianții — iar printre cele mai frecvente surprize neplăcute pentru creatori e descoperirea că pasiunea lor are, din punctul de vedere al statului, aceleași obligații ca un magazin.

Când devine hobby-ul „activitate economică"

Linia de demarcație nu e suma câștigată, ci caracterul de continuitate al activității. Codul fiscal și OUG 44/2008 privesc ca activitate economică producerea și vânzarea de bunuri realizate în scopul vânzării, desfășurată în mod repetat.

Practic:

• Nu e activitate economică: vinzi o dată bijuteriile proprii pe care nu le mai porți, sau donezi obiecte la un târg caritabil.
• Este activitate economică: faci lumânări, ornamente, tricotaje sau săpunuri special ca să le vinzi — la târguri, pe Instagram, pe platforme — chiar dacă doar în sezonul de sărbători. Repetitivitatea sezonieră (în fiecare decembrie) este tot continuitate.

Vânzarea fără formă juridică a unor produse realizate pentru comercializare te expune la sancțiuni pentru comerț neautorizat, la impozitarea retroactivă a veniturilor nedeclarate și la amenzi — iar controalele ANAF și ale poliției locale la târgurile mari din decembrie sunt o rutină, nu o excepție.

Ce formă juridică alegi

PFA — persoana fizică autorizată

Soluția tipică pentru creatorii individuali: înregistrare la Registrul Comerțului (se poate online), cost redus, contabilitate simplă (poate fi ținută și personal). Ai nevoie de un cod CAEN potrivit activității — de exemplu, din zona fabricării articolelor respective și a comerțului cu amănuntul în standuri și piețe. Poți opta, în condițiile legii, pentru impozitare în sistem real sau pe norme de venit (unde există normă pentru activitatea ta, în județul tău).

Întreprinderea individuală (II)

Similară cu PFA, dar permite angajarea mai multor salariați și mai multe activități. Utilă dacă lucrezi cu familia sau vrei să crești.

SRL-ul

Are sens la volume mari sau dacă vrei separare clară de patrimoniu. Pentru un sezon de târguri, de regulă e „prea mult" — dar dacă afacerea există deja, standul se adaugă simplu ca punct de lucru (atenție: punctele de lucru se declară).

Ce NU funcționează pentru handmade

• Atestatul de producător (Legea 145/2014) acoperă exclusiv produsele agricole obținute în gospodăria proprie — legume, fructe, ouă, miere, conserve din producție proprie. Ornamentele, săpunurile, tricotajele sau bijuteriile nu intră sub atestat.
• „Vând pe firma unui prieten" — expune ambele părți la probleme fiscale și de răspundere pentru produse.

Casa de marcat și documentele la stand

La vânzarea cu amănuntul către populație, legislația aparatelor de marcat (OUG 28/1999) cere, ca regulă generală, casă de marcat fiscală și bon pentru fiecare vânzare — inclusiv la standuri și târguri. Există excepții punctuale prevăzute de lege, dar nu te baza pe interpretări auzite „de la alți comercianți": verifică situația ta concretă cu un contabil înainte de sezon, pentru că amenzile sunt consistente și pot include suspendarea activității.

La stand mai ai nevoie, de regulă, de:

• certificatul de înregistrare (CUI) și, după caz, certificatul constatator pentru activitatea desfășurată în afara sediului;
• contractul sau acordul de participare de la organizatorul târgului (care deține autorizarea evenimentului de la primărie);
• afișarea prețurilor și a datelor de identificare ale comerciantului;
• POS — nu e obligatoriu la orice volum, dar la târgurile din 2026 lipsa plății cu cardul te costă clienți.

Reguli speciale: alimente și cosmetice

• Dulcețuri, siropuri, prăjituri, turtă dulce: activitățile din domeniul alimentar se înregistrează sanitar-veterinar la DSVSA județeană; produsele trebuie etichetate corect (ingrediente, alergeni, date de identificare). Pentru alimente de origine animală regulile sunt mai stricte.
• Săpunuri, creme, balsamuri de buze: sunt produse cosmetice în sensul Regulamentului (CE) 1223/2009 — cer dosar cu informații despre produs, evaluare de siguranță și notificare în portalul european CPNP înainte de punerea pe piață. „E natural, făcut în casă" nu e o excepție legală.
• Lumânări, decorațiuni, jucării: jucăriile au cerințe de siguranță și marcaj CE; pentru lumânări contează etichetarea de siguranță la ardere.

Calendarul realist pentru decembrie

Înregistrarea unui PFA durează de regulă câteva zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet, iar fiscalizarea unei case de marcat încă două-trei zile; procedurile de la DSVSA sau notificarea cosmeticelor pot dura mai mult. Dacă vrei să prinzi târgurile din decembrie legal, mijlocul lui noiembrie este, practic, ultima strigare.

Întrebări frecvente

Pot vinde la un singur târg pe an fără PFA?

Dacă produci obiecte special pentru a le vinde, chiar și o participare anuală repetată are caracter de continuitate, deci activitate economică. În plus, majoritatea organizatorilor cer formă juridică la înscriere. Pentru o participare cu adevărat singulară și bunuri personale, discută cu organizatorul statutul de expozant.

Ce impozite plătesc ca PFA pentru vânzările de la târg?

Impozit pe venit de 10% (în sistem real, pe venitul net, sau pe norma de venit, unde există) plus, peste plafoanele legale de venit, CAS și CASS. Plafoanele și regulile se actualizează frecvent — verifică valorile în vigoare cu un contabil sau pe anaf.ro.

Îmi trebuie casă de marcat dacă încasez doar cu cardul?

Pentru încasările exclusiv prin POS bancar cu decontare în cont, legislația prevede situații în care bonul fiscal nu mai e necesar, dar regimul exact depinde de modul de încasare. Clarifică-ți cazul concret cu un contabil înainte de târg.

Organizatorul târgului îmi rezolvă autorizațiile?

Nu. Organizatorul obține autorizarea evenimentului și îți pune la dispoziție spațiul; conformitatea ta — formă juridică, casă de marcat, etichetare, DSVSA/cosmetice — rămâne integral responsabilitatea ta.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică sau fiscală. Legislația se modifică frecvent; pentru situația ta concretă, consultă un specialist și textele normative în vigoare.