După separarea părinților, stabilirea unui program de vizite este esențială pentru menținerea relației copilului cu ambii părinți. În România, acest proces implică anumite proceduri legale și documente specifice.

1. Înțelegerea legală a dreptului de vizită

Dreptul de vizită permite părinților care nu au custodia principală să petreacă timp cu copilul, asigurându-se astfel menținerea legăturii emoționale și a relației părinte-copil. Acest drept este reglementat de Codul Civil și de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

2. Procedura pentru stabilirea dreptului de vizită

A. Acordul amiabil între părinți

Ideal, părinții ar trebui să ajungă la un acord privind programul de vizite, ținând cont de interesul superior al copilului. Acest acord poate include:

  • Frecvența vizitelor: Săptămânal, lunar sau în vacanțe.
  • Durata vizitelor: Zile întregi, weekenduri sau perioade mai scurte.
  • Locația vizitelor: La domiciliul părintelui care nu are custodia sau într-un loc convenit de amândoi.

Este recomandat ca acest acord să fie formalizat printr-un document scris, semnat de ambele părți, pentru a evita eventualele conflicte viitoare.

B. Intervenția instanței de judecată

Dacă părinții nu reușesc să ajungă la un acord, instanța de judecată va stabili programul de vizite, ținând cont de:

  • Interesul superior al copilului: Asigurarea unui mediu stabil și sigur pentru dezvoltarea copilului.
  • Vârsta și nevoile copilului: Copiii mai mici pot avea nevoie de vizite mai frecvente și de durată mai scurtă.
  • Capacitatea părinților de a coopera: Colaborarea între părinți este esențială pentru implementarea eficientă a programului de vizite.

Instanța poate solicita evaluări psihologice și sociale pentru a înțelege mai bine dinamica familială și a lua decizii informate.

3. Documente necesare pentru stabilirea dreptului de vizită

Pentru a iniția procesul de stabilire a dreptului de vizită, este necesar să pregătiți următoarele documente:

  • Cerere de chemare în judecată: Documentul oficial care solicită instanței stabilirea programului de vizite.
  • Certificat de naștere al copilului: Pentru a dovedi relația de rudenie.
  • Acte de stare civilă: Certificat de căsătorie și/sau divorț, dacă este cazul.
  • Dovezi financiare: Documente care să ateste veniturile și cheltuielile părinților, relevante pentru stabilirea unui program de vizite echitabil.

Este recomandat să consultați un avocat specializat în dreptul familiei pentru a vă asigura că toate documentele sunt corect întocmite și că procedura se desfășoară conform legii.

4. Întrebări frecvente

1. Ce se întâmplă dacă părintele care are custodia principală refuză programul de vizite stabilit?

Dacă un părinte refuză să permită exercitarea dreptului de vizită, cealaltă parte poate solicita intervenția autorităților competente sau poate depune o cerere în instanță pentru a asigura respectarea programului de vizite.

2. Cum se procedează dacă părintele care nu are custodia principală se mută într-o altă localitate?

Mutarea într-o altă localitate poate afecta programul de vizite. Este recomandat ca părintele care se mută să informeze celălalt părinte și să ajungă la un acord privind ajustarea programului de vizite. Dacă nu se ajunge la un acord, instanța va decide în funcție de interesul superior al copilului.

5. Concluzie

Stabilirea unui program de vizite este esențială pentru menținerea relației copilului cu ambii părinți după separare. Este important ca părinții să colaboreze și să pună interesul superior al copilului pe primul loc. În cazul în care nu se ajunge la un acord amiabil, instanța de judecată va interveni pentru a stabili un program de vizite echitabil și în conformitate cu legea.

Pentru a naviga eficient în acest proces, este recomandat să căutați asistență juridică specializată și să vă informați cu privire la drepturile și obligațiile voastre.


Raluca Dobre

Raluca este expertă în administrație publică și comunicare instituțională, cu o experiență de peste 15 ani în relația cu autoritățile locale și centrale. A lucrat direct cu instituții precum ANAF, Primăria Capitalei și ONRC, ceea ce o ajută să transforme birocrația românească într-un proces clar, logic și suportabil pentru cititori. Ghidurile ei sunt practice, documentate și mereu la zi.