Componența și structura CSM

CSM este alcătuit din 19 membri:

• 14 magistrați aleși (9 judecători și 5 procurori);
• 2 reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat;
• 3 membri de drept: ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Această structură asigură o reprezentare echilibrată a intereselor din sistemul judiciar și societate.

Atribuțiile principale ale CSM

Conform Constituției României și legilor în vigoare, CSM are următoarele atribuții:

• Garantarea independenței justiției: CSM veghează ca sistemul judiciar să funcționeze fără influențe externe, asigurând separația puterilor în stat.
• Gestionarea carierei magistraților: Consiliul propune numirea, promovarea, transferul și sancționarea judecătorilor și procurorilor, asigurând selecția și evaluarea acestora pe criterii de competență și integritate.
• Asigurarea resurselor necesare: CSM colaborează cu alte instituții pentru a asigura resursele materiale și umane necesare bunei funcționări a instanțelor și parchetelor.
• Elaborarea și avizarea actelor normative: Consiliul avizează proiectele de acte normative care privesc justiția și poate propune modificări legislative pentru îmbunătățirea sistemului judiciar.

Rolul CSM în organizarea sistemului de justiție

CSM contribuie la organizarea eficientă a sistemului judiciar prin:

• Stabilirea structurii instanțelor și parchetelor: Consiliul decide asupra înființării, desființării sau reorganizării instanțelor și parchetelor, în funcție de necesitățile sistemului.
• Monitorizarea activității instanțelor: Prin Inspecția Judiciară, CSM verifică activitatea și conduita magistraților, asigurând respectarea normelor deontologice și profesionale.
• Promovarea digitalizării: Consiliul susține implementarea soluțiilor informatice pentru eficientizarea activității judiciare și facilitarea accesului cetățenilor la justiție.

Obiectivele CSM pentru perioada 2023-2029

Pentru mandatul 2023-2029, CSM și-a propus:

• Îmbunătățirea infrastructurii judiciare: Realizarea investițiilor în infrastructura fizică a instanțelor și parchetelor, inclusiv proiectul "Cartierul pentru justiție" din București.
• Digitalizarea sistemului judiciar: Perfecționarea sistemului electronic de gestionare a cauzelor și facilitarea accesului electronic al justițiabililor la informații și documente.
• Consolidarea relațiilor interinstituționale: Colaborarea eficientă cu alte autorități și instituții pentru implementarea strategiilor naționale în domeniul justiției.

Aceste obiective vizează creșterea eficienței și transparenței actului de justiție, precum și consolidarea încrederii publicului în sistemul judiciar.

Întrebări frecvente

Cum pot sesiza CSM în cazul unei abateri disciplinare a unui magistrat?

Orice persoană interesată poate depune o sesizare la Inspecția Judiciară, care funcționează sub coordonarea CSM. Sesizarea trebuie să conțină date concrete despre fapta reclamată și poate fi transmisă prin poștă sau electronic.

Care este diferența dintre CSM și Ministerul Justiției?

CSM este garantul independenței justiției și gestionează cariera magistraților, în timp ce Ministerul Justiției este autoritatea publică centrală care asigură buna funcționare a sistemului judiciar și elaborează politici publice în domeniul justiției.

Cum sunt aleși membrii CSM?

Membrii magistrați sunt aleși de colegii lor prin vot direct, iar reprezentanții societății civile sunt desemnați de Senat. Mandatul membrilor aleși este de 6 ani, fără posibilitatea reînnoirii consecutive.

Concluzie

Consiliul Superior al Magistraturii joacă un rol crucial în asigurarea independenței și eficienței sistemului judiciar din România. Prin atribuțiile sale, CSM contribuie la menținerea unui act de justiție corect și transparent, în beneficiul cetățenilor. Este important ca fiecare dintre noi să cunoaștem și să înțelegem funcțiile acestei instituții pentru a ne putea exercita drepturile în mod informat.