Drepturile martorilor și protecția acestora

Una dintre modificările esențiale este reglementarea explicită a dreptului martorului la tăcere și la neautoincriminare. Astfel, martorii care refuză să facă declarații care i-ar putea incrimina nu vor fi acuzați de mărturie mincinoasă. De asemenea, persoanele care au relații asemănătoare celor dintre soți sau dintre părinți și copii, și care conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul, au acum dreptul de a refuza să fie audiate ca martori.

Repararea pagubelor în cazul privării de libertate

Noul cod introduce dreptul la repararea pagubei și pentru persoanele care au fost private de libertate în mod injust în cursul procesului penal, nu doar în mod nelegal. Aceasta înseamnă că, dacă o persoană a fost reținută sau arestată și ulterior s-a constatat că măsura a fost nejustificată, aceasta are dreptul la despăgubiri.

Procedura de cameră preliminară și protecția martorilor

În cadrul procedurii de cameră preliminară, persoana vătămată este informată despre dreptul de a se constitui parte civilă și de a solicita introducerea în proces a părții responsabile civilmente. De asemenea, măsurile de protecție a martorilor dispuse în cursul urmăririi penale sunt verificate din oficiu în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății, înainte de fiecare audiere.

Utilizarea înregistrărilor și măsurile de supraveghere tehnică

Codul reglementează condițiile în care pot fi folosite înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații. De asemenea, se introduce plângerea împotriva măsurilor de supraveghere tehnică și dreptul la repararea pagubei în cazul în care aceste măsuri au fost dispuse nelegal.

Nulitatea relativă și schimbarea încadrării juridice

Nulitatea relativă poate fi invocată nu doar de suspect, inculpat, celelalte părți sau persoana vătămată, ci și de procuror, precum și, din oficiu, de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată. În cazul schimbării încadrării juridice, instanța este obligată să informeze inculpatul despre dreptul de a cere amânarea judecății pentru pregătirea apărării față de noua încadrare.

Drepturi pentru părinții cu copii mici

O altă modificare importantă este acordarea unei amânări a executării pedepsei privative de libertate tuturor persoanelor condamnate, indiferent de sex, care au un copil mai mic de un an. Această măsură are scopul de a proteja interesul superior al copilului și de a permite părinților să fie alături de copiii lor în primii ani de viață.

Limitarea duratei urmăririi penale

O modificare controversată este introducerea unei limite maxime de un an în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauza. Această prevedere a fost criticată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care consideră că poate afecta investigarea infracțiunilor grave, a căror complexitate necesită mai mult timp pentru strângerea probelor necesare dovedirii vinovăției.

Interzicerea comunicărilor publice în timpul urmăririi penale

Noul cod interzice comunicările publice, declarațiile publice și furnizarea de informații de către autoritățile publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurilor penale în curs. Această măsură are scopul de a proteja prezumția de nevinovăție și de a preveni influențarea opiniei publice înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.

Concluzie

Modificările aduse Codului de procedură penală au un impact semnificativ asupra desfășurării procesului penal în România. Este esențial ca toți cetățenii să fie informați despre aceste schimbări pentru a-și cunoaște drepturile și obligațiile în cadrul sistemului judiciar. Pentru o înțelegere detaliată și aplicată a acestor modificări, se recomandă consultarea unui specialist în domeniul juridic.