Parchetul European (EPPO): investigații din România și cazuri de fraudă cu fonduri UE
Activitatea EPPO în România
În anul 2024, EPPO a deschis în România peste 250 de investigații, cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde de euro. Aceste cifre reprezintă o creștere semnificativă față de anii anteriori, subliniind amploarea problemelor legate de utilizarea fondurilor europene în țara noastră.
Tipuri de fraude investigate
EPPO a identificat mai multe tipuri de fraude în România, printre care:
- Fraude în achiziții publice: Manipularea procedurilor de licitație pentru a favoriza anumite companii.
- Fraude non-achiziții publice: Utilizarea incorectă a fondurilor europene în proiecte care nu implică achiziții publice.
- Spălare de bani: Ascunderea originii ilicite a fondurilor obținute prin fraude.
- Fraude TVA: Evitarea plății taxei pe valoare adăugată prin scheme complexe.
Aceste infracțiuni afectează diverse domenii, inclusiv programele de dezvoltare rurală și agricultură, programele pentru climă și mediu, și programele de coeziune.
Cazuri notabile de fraudă cu fonduri UE
EPPO a investigat și cazuri complexe de fraudă cu fonduri europene în România, evidențiind metode sofisticate utilizate de infractori.
Fraudă de 30 de milioane de euro cu scrisori de garanție false
În mai 2023, EPPO a efectuat 40 de percheziții în România și Franța, investigând o schemă prin care au fost emise scrisori de garanție false către beneficiari de proiecte finanțate din fonduri UE. Aceste scrisori, emise de bănci fictive sau entități financiare dubioase, pretindeau că asigură proiectele împotriva eventualelor daune, fără a avea însă acoperire financiară reală. Prejudiciul estimat în acest caz depășește 30 de milioane de euro.
Fraudă de 4,3 milioane de euro cu legături mafiote
În iulie 2024, EPPO a formulat acuzații împotriva a patru români suspectați că fac parte dintr-o rețea infracțională cu legături cu grupări mafiote italiene. Aceștia sunt acuzați de furnizarea de scrisori de garanție false pentru proiecte finanțate din fonduri europene, obținând astfel ilegal aproximativ 4,3 milioane de euro.
Concluzie
Activitatea intensă a EPPO în România subliniază necesitatea unei gestionări mai riguroase și transparente a fondurilor europene. Pentru a preveni astfel de fraude, este esențial ca autoritățile naționale să colaboreze strâns cu EPPO și să implementeze măsuri eficiente de control și supraveghere. Cetățenii și beneficiarii de fonduri europene trebuie să fie conștienți de importanța respectării legislației și să raporteze orice suspiciune de fraudă autorităților competente.