Recurs compensatoriu: efecte după eliminarea sa asupra sistemului penitenciar

Recurs compensatoriu: efecte după eliminarea sa asupra sistemului penitenciar

Efectele recursului compensatoriu asupra sistemului penitenciar

În perioada de aplicare a legii, aproape 20.000 de deținuți au fost eliberați înainte de termen. Dintre aceștia, 840 fuseseră condamnați pentru omor, iar 566 pentru viol. Un număr semnificativ dintre cei eliberați au recidivat, comițând noi infracțiuni și revenind în penitenciar.

Organizația APADOR-CH a subliniat că eliberările grăbite, fără o evaluare adecvată a riscului de recidivă și fără programe eficiente de reintegrare socială, pot încuraja fenomenul infracțional și pot pune în pericol siguranța publică.

Abrogarea recursului compensatoriu și consecințele sale

În decembrie 2019, Parlamentul României a decis abrogarea legii recursului compensatoriu, ca răspuns la îngrijorările legate de siguranța publică și de efectele negative ale eliberărilor anticipate.

Abrogarea a avut următoarele efecte asupra sistemului penitenciar:

  • Creșterea populației carcerale: Fără mecanismul de reducere a pedepselor, numărul deținuților a început să crească din nou, accentuând problema supraaglomerării.

  • Presiune asupra condițiilor de detenție: Supraaglomerarea a dus la deteriorarea condițiilor de detenție, ceea ce poate atrage noi condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru tratamente inumane sau degradante.

  • Necesitatea unor soluții alternative: Abrogarea a evidențiat urgența implementării unor măsuri eficiente pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, cum ar fi construirea de noi unități de detenție și dezvoltarea programelor de reintegrare socială.

Soluții propuse pentru îmbunătățirea sistemului penitenciar

Pentru a aborda problemele persistente din sistemul penitenciar, sunt necesare următoarele măsuri:

  • Construirea de noi penitenciare: Extinderea capacității de detenție pentru a reduce supraaglomerarea și a asigura condiții conforme cu standardele internaționale.

  • Modernizarea infrastructurii existente: Renovarea și adaptarea penitenciarelor actuale pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale deținuților.

  • Dezvoltarea programelor de reintegrare socială: Implementarea unor programe eficiente de educație, formare profesională și consiliere pentru deținuți, cu scopul de a reduce rata recidivei.

  • Îmbunătățirea sistemului de probațiune: Consolidarea serviciilor de probațiune pentru a asigura o supraveghere și un sprijin adecvat pentru persoanele eliberate condiționat.

Concluzie

Abrogarea recursului compensatoriu a fost o măsură necesară pentru a răspunde preocupărilor legate de siguranța publică și de eficiența sistemului de justiție penală. Cu toate acestea, pentru a preveni supraaglomerarea penitenciarelor și pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale deținuților, este esențial ca autoritățile să implementeze soluții durabile și eficiente, axate pe îmbunătățirea condițiilor de detenție și pe reintegrarea socială a persoanelor private de libertate.


Ioana Cernat

Ioana este avocat specializat în drept civil și litigii, cu o carieră de peste 14 ani în domeniul juridic. A pledat în sute de dosare și cunoaște din interior mecanismele instanțelor românești. Are talentul de a transforma conceptele juridice complexe în explicații clare, oferind cititorilor ghiduri utile pentru orice situație de natură legală. Scrie cu precizie, echilibru și un profund respect pentru justiție.