Recursul compensatoriu a fost o măsură legislativă introdusă în România pentru a reduce supraaglomerarea din penitenciare, oferind deținuților posibilitatea de a solicita eliberarea anticipată în baza condițiilor necorespunzătoare de detenție. Cu toate acestea, în decembrie 2019, Parlamentul a decis abrogarea acestei legi, iar în prezent, în 2025, este important să înțelegem implicațiile acestei schimbări asupra sistemului penitenciar.

Ce era recursul compensatoriu?

Recursul compensatoriu permitea deținuților să solicite reducerea pedepsei cu 6 zile pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare. Această măsură a fost aplicată între 2017 și 2019, având scopul de a decongestiona închisorile și de a îmbunătăți condițiile de detenție.

Abrogarea recursului compensatoriu

În decembrie 2019, Parlamentul României a abrogat Legea recursului compensatoriu, ca răspuns la îngrijorările legate de siguranța publică și de efectele negative ale eliberărilor anticipate.

Implicațiile abrogării asupra sistemului penitenciar

1. Supraaglomerarea penitenciarelor

Abrogarea recursului compensatoriu a dus la o creștere a numărului de deținuți aflați în închisori, deoarece nu mai beneficiază de reducerea pedepsei. Acest lucru a accentuat problema supraaglomerării, care afectează condițiile de detenție și eficiența sistemului penitenciar.

2. Necesitatea îmbunătățirii condițiilor de detenție

Pentru a respecta standardele internaționale și a preveni posibile condamnări la CEDO, autoritățile trebuie să investească în renovarea și modernizarea penitenciarelor, asigurându-se că deținuții beneficiază de condiții corespunzătoare.

3. Dezvoltarea programelor de reintegrare socială

Pentru a reduce recidiva și a facilita reintegrarea deținuților în societate, este esențială implementarea unor programe eficiente de educație, formare profesională și consiliere.

Întrebări frecvente

1. Ce se întâmplă cu deținuții eliberați înainte de abrogarea recursului compensatoriu?

Aceștia rămân în libertate, deoarece legea nu are efect retroactiv.

2. Vor fi construite noi penitenciare pentru a reduce supraaglomerarea?

Da, autoritățile trebuie să investească în extinderea capacității penitenciarelor și în îmbunătățirea condițiilor de detenție.

3. Cum se asigură respectarea drepturilor deținuților după abrogarea recursului compensatoriu?

Prin implementarea unor politici care să îmbunătățească condițiile de detenție și prin dezvoltarea programelor de reintegrare socială.

Concluzie

Abrogarea recursului compensatoriu a avut un impact semnificativ asupra sistemului penitenciar din România, accentuând problemele legate de supraaglomerare și condițiile de detenție. Pentru a răspunde acestor provocări, este esențial ca autoritățile să investească în modernizarea infrastructurii penitenciare și în dezvoltarea programelor de reintegrare socială, asigurându-se că drepturile deținuților sunt respectate și că siguranța publică este garantată.