Într-o lume tot mai globalizată, tranzacțiile între firme din diferite țări sunt tot mai frecvente. Înțelegerea regimului fiscal al acestor plăți este esențială pentru a evita surprizele neplăcute și pentru a asigura conformitatea cu legislația în vigoare.

Ce sunt plățile transfrontaliere?

Plățile transfrontaliere sunt transferuri de bani efectuate între firme situate în diferite țări. Aceste tranzacții pot include:

  • Plăți pentru bunuri și servicii: Achiziții sau vânzări între firme din state diferite.
  • Plăți pentru redevențe și licențe: Compensatii pentru utilizarea proprietății intelectuale.
  • Plăți pentru dobânzi și comisioane: Costuri asociate împrumuturilor sau serviciilor financiare.

Cum se impozitează aceste plăți?

Impozitarea plăților transfrontaliere depinde de mai mulți factori:

  • Convențiile de evitare a dublei impuneri: România are acorduri cu multe țări pentru a preveni impozitarea dublă a aceluiași venit. Aceste convenții stabilesc care țară are dreptul de a impozita anumite tipuri de venituri.

  • Tipul de venit: Diferite tipuri de venituri pot fi supuse unor reguli fiscale specifice. De exemplu:

    • Dobânzi și redevențe: Pot beneficia de rețineri la sursă reduse sau chiar de cota zero, în funcție de convențiile fiscale.
    • Comisioane: De obicei, sunt impozitate în țara de rezidență a beneficiarului, dar pot exista excepții.

Exemple de tratament fiscal în 2025

  • Austria: Nu reține impozit la sursă pentru dobânzile plătite către rezidenți români, conform convenției bilaterale.

  • Germania: Aplică cota zero pentru dobânzile plătite rezidenților români, dacă legislația germană nu prevede o reținere la sursă. Aplicarea cotei zero depinde de o declarație pe proprie răspundere a companiei germane.

  • Elveția: Nu impune impozit la sursă pentru redevențele plătite către rezidenți români, în baza convenției cu Elveția.

Ce trebuie să facă firmele românești?

Pentru a beneficia de tratamente fiscale favorabile și pentru a evita impozitarea dublă, firmele românești trebuie să:

  1. Verifice convențiile fiscale: Consultă acordurile dintre România și țara parteneră pentru a înțelege cum se impozitează diferitele tipuri de venituri.

  2. Obțină certificate de rezidență fiscală: Aceste documente, emise de autoritățile fiscale din țara parteneră, atestă statutul de rezident fiscal al partenerului și sunt esențiale pentru aplicarea corectă a convențiilor fiscale.

  3. Depună declarații fiscale corespunzătoare: Asigură-te că toate tranzacțiile transfrontaliere sunt raportate corect în declarațiile fiscale, conform legislației românești.

Întrebări frecvente

1. Ce este o convenție de evitare a dublei impuneri?

Este un acord între două țări care stabilește regulile de impozitare a veniturilor transfrontaliere, prevenind astfel impozitarea dublă a aceluiași venit.

2. Cum pot obține un certificat de rezidență fiscală?

Solicită-l de la autoritățile fiscale din țara parteneră, care vor emite un document ce atestă statutul de rezident fiscal al partenerului.

3. Ce se întâmplă dacă nu am certificat de rezidență fiscală?

În lipsa acestui certificat, autoritățile fiscale românești pot aplica cota integrală de impozit de 16% asupra veniturilor brute, chiar dacă există convenții de evitare a dublei impuneri.

Concluzie

Înțelegerea și respectarea regimului fiscal al plăților transfrontaliere este crucială pentru succesul afacerilor care colaborează cu parteneri din alte țări. Asigură-te că te informezi corect, obții documentele necesare și îți îndeplinești obligațiile fiscale pentru a evita problemele legale și pentru a beneficia de avantajele fiscale disponibile.


Cătălin Banu

Cătălin este consultant fiscal și analist financiar, cu o experiență de peste 12 ani în domeniul contabilității și al planificării financiare. A colaborat cu firme de toate dimensiunile, de la PFA-uri la corporații, și este pasionat de educație financiară. Articolele sale sunt clare, bine documentate și pline de exemple concrete, menite să ajute cititorii să înțeleagă impozitele, să-și gestioneze bugetele și să ia decizii financiare inteligente.