Restituirea proprietăților: ce termene dă ECHR României pentru executare

Restituirea proprietăților: ce termene dă ECHR României pentru executare

Restituirea proprietăților naționalizate în perioada regimului comunist reprezintă un subiect complex și sensibil în România. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a intervenit de mai multe ori, stabilind termene clare pentru ca statul român să remedieze încălcările dreptului de proprietate.

Condamnările CEDO și termenele impuse

CEDO a condamnat România pentru nerespectarea dreptului de proprietate al foștilor proprietari, stabilind termene precise pentru executarea hotărârilor:

  • Cazul Molațiu și alții contra României (2020): Statul român a fost obligat să restituie imobilele în termen de trei luni de la data hotărârii.

  • Cazul Brumărescu contra României (1999): CEDO a impus un termen de șase luni pentru restituirea proprietății sau, în caz de imposibilitate, plata despăgubirilor.

  • Cazul Văleanu și alții contra României (2022): Statul român a fost obligat să plătească despăgubiri pentru nerespectarea dreptului de proprietate, fără a fi stabilit un termen specific pentru restituire.

Măsuri legislative și termenele stabilite

În urma acestor condamnări, România a adoptat măsuri legislative pentru a accelera procesul de restituire:

  • Legea nr. 165/2013: A stabilit termene pentru soluționarea cererilor de restituire:

    • 90 de zile (modificat ulterior la 120 de zile): Termen în care persoanele îndreptățite trebuie să completeze dosarele cu documentele necesare.

    • 1 ianuarie 2014: Termen până la care entitățile învestite trebuie să stabilească numărul cererilor nesoluționate și să le comunice Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

    • 12, 24 și 36 de luni: Termene pentru soluționarea cererilor, în funcție de numărul acestora.

Provocări și recomandări

Deși au fost stabilite termene clare, implementarea acestora a întâmpinat dificultăți:

  • Întârzieri în executarea hotărârilor: CEDO a constatat că, în multe cazuri, hotărârile definitive nu au fost puse în aplicare, iar proprietarii nu au fost repuși în posesia bunurilor lor.

  • Necesitatea unor măsuri suplimentare: Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a solicitat României să ia măsuri urgente pentru a soluționa aceste dosare și să transmită stadiul soluționării până la 31 mai 2019.

Concluzie

Restituirea proprietăților naționalizate rămâne un proces complex, cu termene impuse de CEDO și măsuri legislative adoptate de România. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri întâmpină provocări, iar statul român trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a respecta drepturile foștilor proprietari și a îndeplini obligațiile internaționale asumate.


Ioana Cernat

Ioana este avocat specializat în drept civil și litigii, cu o carieră de peste 14 ani în domeniul juridic. A pledat în sute de dosare și cunoaște din interior mecanismele instanțelor românești. Are talentul de a transforma conceptele juridice complexe în explicații clare, oferind cititorilor ghiduri utile pentru orice situație de natură legală. Scrie cu precizie, echilibru și un profund respect pentru justiție.