
Impozitarea dividendelor internaționale implică reținerea unui impozit la sursă în țara emitentă a dividendelor, urmată de posibilitatea deducerii acestui impozit în țara de rezidență a investitorului, conform tratatelor de evitare a dublei impuneri. De exemplu, în România, impozitul pe dividende a fost majorat de la 8% la 10% începând cu 1 ianuarie 2025, iar începând cu 1 ianuarie 2026, cota va c...

În România, gestionarea pierderilor contabile și fiscale la nivelul firmelor implică înțelegerea diferențelor dintre acestea și aplicarea corectă a reglementărilor fiscale în vigoare. Pierderea contabilă reprezintă diferența negativă dintre veniturile și cheltuielile unei firme, înregistrată în contul 121 „Profit și pierdere” și, ulterior, în contul 117 „Rezultatul reportat” după aprobarea situați...

Declarațiile rectificative sunt esențiale pentru corectarea erorilor sau omisiunilor din declarațiile fiscale inițiale, asigurând astfel conformitatea cu legislația fiscală și evitarea sancțiunilor. Pentru a depune corect o declarație rectificativă, este important să înțelegem când și cum se realizează acest proces. Declarația rectificativă se completează cu toate datele și informațiile prevăzute ...

În România, deductibilitatea cheltuielilor auto este reglementată de Codul fiscal, care stabilește limite și condiții specifice pentru deducerea acestora. Astfel, cheltuielile cu vehiculele rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice sunt deductibile în proporție de 50%, cu condiția ca masa totală maximă autorizată să nu depășească 3.500 kg și să aibă cel mul...

În România, impozitarea pensiilor și a veniturilor din pensii suplimentare este reglementată de Codul fiscal, care stabilește că pensiile publice și private sunt supuse unui impozit de 10% aplicat asupra sumei care depășește plafonul neimpozabil de 2.000 lei pe lună; astfel, pentru o pensie de 3.000 lei, impozitul se aplică doar pe diferența de 1.000 lei, rezultând un impozit de 100 lei și un veni...

În România, freelancerii trebuie să fie conștienți de obligațiile fiscale specifice activității lor independente. Dacă operează ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), aceștia datorează un impozit pe venit de 10% aplicat asupra venitului net anual, calculat fie în sistem real (venituri minus cheltuieli), fie pe bază de normă de venit, în funcție de specificul activității. Contribuțiile sociale includ...

Ca cetățean român, aveți obligația de a plăti anual impozite și taxe locale, esențiale pentru finanțarea serviciilor publice și infrastructurii locale. Printre principalele impozite și taxe locale se numără: - **Impozitul pe clădiri**: Se aplică proprietarilor de clădiri (locuințe, sedii de firme, clădiri comerciale etc.). Pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, cotele de impozi...

În 2025, proprietarii care obțin venituri din închirierea imobilelor trebuie să fie atenți la reglementările fiscale actualizate pentru a evita eventualele sancțiuni. Veniturile din chirii sunt considerate venituri impozabile și trebuie declarate corespunzător. Cota de impozitare aplicabilă acestor venituri rămâne de 10%, dar cu o cotă forfetară de 20% pentru cheltuielile nejustificate, ceea ce în...

Noul cadru fiscal pentru angajații care lucrează peste graniță aduce modificări semnificative în impozitarea muncii la distanță, influențate de inițiativele BEPS 2.0 ale OCDE, care vizează prevenirea erodării bazei fiscale și transferului de profituri; aceste schimbări impun companiilor și angajaților să se adapteze la un peisaj fiscal mai complex, având în vedere că digitalizarea rapidă a economi...

Începând cu 1 ianuarie 2025, impozitul pe locuințe în România se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii, determinată conform grilelor notariale, ceea ce poate duce la creșteri semnificative ale taxelor, în unele cazuri chiar de până la trei ori mai mult decât în prezent. De exemplu, un apartament cu două camere, de 50 mp, evaluat la 150.000 euro, v...

Planificarea fiscală anticipativă reprezintă un set de măsuri legale prin care contribuabilii își optimizează obligațiile fiscale, reducându-le în conformitate cu legislația în vigoare. Această practică implică structuri și strategii care permit minimizarea impozitelor și taxelor datorate, fără a încălca legea, și se aplică atât la nivelul entităților juridice, cât și al persoanelor fizice. Spre d...

Regimul fiscal al plăților transfrontaliere între firme implică o serie de norme și proceduri menite să asigure transparența și corectitudinea în tranzacțiile internaționale, prevenind evaziunea fiscală și dubla impozitare. În Uniunea Europeană, Directiva 2009/133/CE stabilește un regim fiscal comun pentru operațiunile de restructurare transfrontaliere, precum fuziuni, divizări și transferuri de a...

Vânzarea de acțiuni în România este supusă unui regim fiscal specific, care implică impozitarea câștigurilor de capital obținute din aceste tranzacții. Conform legislației fiscale românești, câștigurile realizate din vânzarea acțiunilor deținute mai mult de un an sunt scutite de impozit, în timp ce câștigurile din vânzarea acțiunilor deținute mai puțin de un an sunt supuse unui impozit pe venit de...

Organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) și organizațiile non-profit beneficiază de un regim fiscal special în România, care le permite să își desfășoare activitatea fără a fi supuse impozitului pe profit pentru anumite venituri specifice. Conform Codului Fiscal, veniturile neimpozabile includ cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor, contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și si...

Regimul de plată defalcată a TVA, cunoscut și sub denumirea de Split TVA, impune ca valoarea fără TVA a facturilor emise de furnizori să fie virată în contul curent al acestora, iar suma TVA să fie transferată într-un cont separat, dedicat exclusiv taxei pe valoare adăugată. Acest sistem a fost introdus în România începând cu 1 ianuarie 2018 și se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice înre...

În România, reglementările fiscale privind criptomonedele au suferit modificări semnificative în ultimii ani. Inițial, Parlamentul a adoptat o lege care scutea de impozit câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede până la 31 iulie 2025, cu scopul de a stimula transparența și integrarea acestor active în economia națională. Totuși, în octombrie 2025, președintele a retrimis legea în Parlament pen...

În România, stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare (CD) au fost consolidate în ultimii ani pentru a sprijini inovarea și progresul tehnologic. Începând cu 1 februarie 2013, prin Ordonanța de Urgență nr. 8/2013, deducerea suplimentară a cheltuielilor de CD a fost majorată de la 20% la 50%, permițând companiilor să scadă 50% din cheltuielile eligibile de CD la calculul impo...

Începând cu anul 2025, persoanele fizice autorizate (PFA) și profesiile liberale din România, precum avocați, medici, contabili și altele, vor fi supuse unor reguli fiscale actualizate, bazate pe salariul minim brut lunar de 4.050 lei. Contribuția la asigurările sociale (CAS) se aplică în funcție de venitul net realizat, fără a depăși 25% din plafonul stabilit: 12 salarii minime (48.600 lei) și 24...

În România, autoritățile fiscale au implementat diverse măsuri pentru a sprijini zonele defavorizate și categoriile vulnerabile prin scutiri și facilități fiscale. Printre acestea se numără scutirile de impozit pe clădiri și terenuri pentru persoanele orfane aflate în evidența autorității tutelare, care dețin imobile utilizate drept locuințe, cu condiția să nu aibă obligații restante către bugetul...

Declarația Unică 2025 (Formularul 212) trebuie depusă până la 26 mai 2025 de persoanele fizice care au realizat în 2024 venituri din activități independente, chirii, investiții sau alte surse, pentru a declara venitul realizat și a stabili impozitul anual și contribuțiile sociale datorate. În 2025, au intervenit modificări semnificative: eliminarea obligației de a declara veniturile estimate și a ...

Începând cu 1 ianuarie 2025, regimul fiscal al microîntreprinderilor din România a suferit modificări semnificative, având în vedere reducerea plafonului de venituri de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, iar începând cu 1 ianuarie 2026, acest plafon va scădea la 100.000 de euro, ceea ce va afecta numărul de IMM-uri eligibile pentru acest regim fiscal. Pentru a beneficia de statutul de microîn...

Alegerea între impozitarea pe normă de venit și sistemul real pentru un PFA depinde de specificul activității, nivelul veniturilor și cheltuielilor. În sistemul real, impozitul pe venit este de 10% aplicat la venitul net (venituri minus cheltuieli deductibile), iar contribuțiile sociale (CAS și CASS) se calculează pe baza veniturilor efective, cu anumite plafoane și excepții. În schimb, impozitare...

Începând cu anul 2025, persoanele fizice autorizate (PFA) din România au obligația de a plăti contribuția de asigurări sociale (CAS) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile realizate din activități independente. CAS este datorată de PFA-urile care obțin venituri nete anuale de cel puțin 48.600 lei (12 salarii minime brute pe țară), iar cota de contribuție este de 2...

Începând cu anul 2025, plafonul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este stabilit la 6, 12 și 24 de salarii minime brute pe țară, în funcție de venitul net anual realizat de persoanele fizice. Astfel, pentru un salariu minim brut de 4.050 lei, plafonul de 6 salarii minime este echivalent cu 24.300 lei, cel de 12 salarii minime cu 48.600 lei, iar cel de 24 salarii minime cu 9...